Ce-i cu medicii şi cu învăţământul?

Azi, m-am dus şi eu ca tot elevu’ lipsit de chef să-mi scot o scutire pentru la sport. Pentru că nu-mi place să-l fac. Pentru că nu-mi place de prof. Pentru că am avut media 9.50 anu’ trecut. Pentru că am şi altceva mai bun de făcut joia de la 13 la 14 decât să bat mingea pe teren, că în sală e prea curat acum să ne lase să intram. O să avem voie abia după ce se instalează câţiva păianjeni.

Buuun, şi deci m-am dus la doctor. Şi intru eu acolo şi îi zic „Ştiţi, am şi eu o problemă… Nu simpatizez sportul şi nici mediile de la sport nu-mi priesc la media generală… Aş avea nevoie de o scutire.” La care doamna, simpatică, zice „dragă, ţi-aş da cu cea mai mare plăcere, da’ n-am voie”.

Wow. Şi aşa aflu eu că de fapt medicu’ specialist dă scutirea, că el trebuie să îţi găsească pe bune boli, nu să dea hârtii numai pentru lipsă de chef, şi că medicu’ de familie doar îşi mai dă o semnătură, da’ numai daca e cazu’. Ptiu!

Pai şi eu ce fac acuma? Cred că încerc vreo 2 săptămâni să supravieţuiesc doar cu apă şi pâine ca să devin anemică în ultimu’ hal şi să primesc scutire pentru anemie ^^. Poate-mi dă şi bonus la scutire doi bolovani, să mi-i ţin în buzunarele de la sacou, ca să nu mă ia vântu’.

Acum caut şi eu lămuriri, medicii specialişti mai trec cu vederea lipsa vreunei boli? Sau tre să mă las călcată în picioare pe teren? :-?