Garsonieră în centru

:| Acuma dacă înşir cuvinte lipsite de coerenţă aş putea zice că vorbesc despre cartea asta.. Îi aşa greu de urmărit ce se întâmplă, că am citit-o cu câtă atenţie am putut şi tot n-am prea înţeles ce se întâmplă :)) Desigur, dobitocii semidocţi care citesc o carte în care aceeaşi idee e explicată în 300 de pagini or să-mi scoată acum ochii că-s eu sub nivelu’ necesar din punct de vedere intelectual ca să pricep firul poveştii din carte. Căcat. E o carte în care ea, naratoarea (nu-mi dau seama dacă are numele precizat) se tot chinuie să cumpere o garsonieră, şi s-a despărţit de unu’ dupa 3 ani jumate şi acuma se fute cu mai mulţi, are şi prieteni, şi prietene, şi-un câine, e actriţă, se fute des, se îmbată des, fumează mult, e frustrată, şi puii mei, mai departe n-am mai prins… Îi tare ambiguă :( Şi dacă ar trebui să găsesc o caracteristică a acestei lecturi, ei bine, viteză, zic. E scurtă, e uşoară, îs multe cuvinte scrise mare şi înşirate fără rost, aproape că poţi să dai skip, nu ratezi nimic, e aşa de uşor să o citeşti, şi-mi vine să vorbesc mult şi prost, după cum am învăţat de la tanti aia de nu mai tace. Un paragraf poate avea şi peste 20 de pagini.

nu mai aveam nimic, nici trecut, nici viitor şi mi s-a făcut frică, atât de frică, am spus, Doamne, eu nu pot să trăiesc numai pentru mine, toată munca mea trebuie să fie pentru cineva, altminteri n-am niciun rost, şi apoi El a rezolvat parţial graba mea, voiam atunci, pe loc, să găsesc iubirea vieţii singură, în cur, în garsonieră, la 1 noaptea, când nu mi-ar fi ajuns toate cartuşele de Marlboro light din lume

îmi place să beau cafea mergând prin magazine, pe stradă, am senzaţia că-mi plimb intimitatea pe străzi şi că mă izolez într-o sferă

Garsonieră în centru