Geoană se grăbeşte ca fata mare la măritat
decembrie 6, 2009
ţopăia el ca un copil care-l vede pe moş crăciun. i-a mulţumit lui dumnezeu, ca să arate cât de bun creştin e el (cât urăsc parada asta creştină). i-a mulţumit mă-sii care se uita la televizor. i-a mulţumit lui floricel care, aparent, e învingătorul moral al turului 2, pentru că fără el nu se făcea nimic. a precizat de prietenia şi respectul dintre el şi floricel ca şi cum nici nu s-ar fi întâmplat vreodată ca floricel să-l jignească în public. oricum floricel a fost literalmente curva campaniei, pentru că s-a prostituat politic ca să apuce şi el o ciozvârtă de ciolan de unde se fură mai masiv. geoană e în culmea gloriei, cre’ că s-a pus pe băut. e în extaz. are orgasm politic. îl depăşeşte situaţia, cred că nici nu se aştepta.
totuşi, stăpâniţi-vă. acum 5 ani era aceeaşi situaţie, cu bombonel care ieşea winner de la exitpolluri. trendul zilei de azi se pare că e în favoarea lui băse. voturile din străinătate se pare că tot în favoarea lui băse sunt. rezultatele sunt foarte strânse, practic diferenţele îs cât marjele de eroare. deci să aşteptăm să se numere voturile, nu ne pronunţăm.
plus: băsescu nu e genul de om care să afirme ceva fără să fie sigur de ce spune. dacă avea dubii în privinţa avantajului său în faţa lui geoană, n-ar fi spus clar că a câştigat alegerile.
şi-acuma, să fim serioşi. chiar dacă (dacă!!) iese mirciulică şef la cotroceni, iese la diferenţă extrem de mică de băse. şi asta cu tot cu alianţele peste alianţe făcute de psd. că fără coaliţia asta anti-băse, nu primea geoană nici 30% voturi. dar om număra şi-om vedea.
pliantuL
decembrie 5, 2009
the pictures have all been washed in black
decembrie 4, 2009
ruptura s-a produs definitiv şi irevocabil. nu mai putem pleda unul în favoarea celuilalt. uneori stau şi mă întreb ce-a intervenit la mijloc şi am dubii şi-mi răspund că puteau interveni atâtea încât. nu ştiu. aşa a fost.
***
cât despre el… înclin spre remuşcări. poate am fost radicală. poate am fost rece. poate am fost distantă. s-a numit trădare, cred, atitudinea mea. nu ştiu. aşa a fost.
***
cât despre ei… aflu lucruri pe care nu le-am ştiut niciodată şi pe care n-aş fi vrut să le aflu, lucruri care mă sperie, mă dor şi mă fac să mă simt cumplit.
***
aici nu există zăpadă, nu mai există dragoste, nu există culoare. există doar dubii şi trecuturi cutremurătoare, ploi şi nelinişti. s-au rupt corzile chitarei, punţile de legătură şi vălurile ce mascau frumos trecuturi. vreau muzică, multă muzică, atât de multă şi obsedantă încât să mă cufund cu totul în ea ca într-un ocean sticlos şi rece, să mă acopăr de stele şi să uit de ploile cu suflete moarte şi de fulgerele de deznădejdi.


Eugen Barbu - Ianus