conceptul de ţară

„Ideea unui om despre ţara lui face parte, pentru unii oameni, nu dintr-o vorbărie sterilă şi umflată care te saltă în nişte posturi de unde ţi-e foarte uşor să-ţi alegi altă ţară sau dacă-i faci ăsteia unde te-ai născut „onoarea” să mai rămâi în ea, este fiindcă nu poţi avea-n altă parte ocul suculent pe care ţi-l oferă „proştii” de-aici; ideea asta face parte – pentru o categorie din ce în ce mai rărită, pentru un fel de ornitorinci – dintr-o concepţie de viaţă care nu se expune la tribună şi nu e-nsoţită de bătăi cu pumnu-n piept, nici de onoruri şi nici de salarii personale, care ţine de profunzimea fiinţei lor, face parte, dacă vrei, din incapacitatea lor de-a uita istoria şi de-a se lepăda de ea. Ţara asta îmi este datoare carnea cu care, de mii de ani, îi îngaşă brazda neamul meu. Iar eu sunt datoare tuturor oaselor din neamul meu îngropate-n pământul ţării ăsteia. Nu vreau să merg undeva unde, pe bună dreptate, n-aş avea de ce să cârtesc, n-aş avea în numele cărei vechimi să cer vreun drept: decât drepul la milă.”

(Ileana Vulpescu – Arta conversaţiei)

Azi nimeni nu mai gândeşte aşa. Şi-i păcat.

Anunțuri

2 responses

  1. eu trag de ea de mult timp deja, dar îi frumoasă şi ai ce învăţa din ea. reciteşte-o, că sigur găseşti idei pe care prima oară le-ai omis.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s