despre cultură ș.a.m.d.

citesc jünger. ca o intelectuală. că am tot auzit lumea vorbind despre el, citindu-l și aclamându-l. mie nu-mi place, mă. mă plictisește. e static, încearcă să fie profund (nici nu mă străduiesc să înțeleg dacă-i iese sau nu) și nu-i genul meu stop. are unele pasaje bune, atrag atenția prin vreo idee deșteaptă, dar cam atât. pentru cei mai puțin informați, acest domn l-a inspirat printr-o carte despre primul război mondial (prin care de altfel a și trecut eroic) pe al nostru petrescu să scrie ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. da, cartea aia din liceu despre care au scris proștii la bac la operă dramatică.

dar gata cu atâta cultură.

mi-am adus aminte zilele astea, discutând cu cineva, despre cel mai iubit dintre autori. coelho. din fericire, eu de când sunt la facultate nu prea am am cu cine să discut despre cărți. și o fi mai bine așa, nu știu. dar mi-aduc aminte că înainte de marele pas al meu în viață, aveam ceva oameni în jur cu care mai puteam schimba o vorbă despre vreo carte. mai mergeam la SdC-uri, mai avea lumea timp liber. și cel mai mult mă miram că erau destui ăia care nu citiseră în viața lor o carte adevărată, dar știau toată opera lu’ coelio. bă. io n-am citit din coelho decât prima frază din unsprezece minute. „a fost odată o prostituată pe nume maria”. și cu asta m-a lămurit. și individul în cauza discuției mi-a explicat că le zice ăla foarte bine despre psihologia femeii. bravo mă. de-aia o să rămâi tu forever alone. nu citesc mă așa ceva. îmi mai ziceau de-ăștia să încerc, să citesc. că nu știu care carte e delir. că explică sensul universului. că învăț să gătesc și să merg drept pe tocuri sau ceva. și m-am ferit. și zic slavă cerului și-acum. am ajuns la următoarea concluzie. când treaba pe care ești tentat să o încerci e practicată de o anumită categorie de oameni, e bine să judeci înainte de experiment. cine trage prenandez din pungă? vreun chirurg? nu. aurolacii. deci nu vrei să faci ce fac ei. bun. la fel de evident e de ce n-aș citi coelho. cine citește coelho? specia de pe penultima treaptă a culturii. pe ultima treaptă sunt ăia care nu citesc deloc, nimic, niciodată. ah, să rectific. cine citește coelho și-i place. că or mai fi și unii prinși nevinovați în plasă. nu. io mă refer la ăia care vorbesc despre el ca despre cel mai mare autor al tuturor timpurilor. și sunt mulți. eu n-aș vrea să deschid o carte care i-a plăcut unuia care nu știe să scrie corect. să citesc aceeași carte care a impresionat o pipiță care n-a citit în viața ei altceva în afară de caloriile de pe ambalajele de chipsuri și ciocolată. să fiu curioasă să văd ce i-a plăcut unuia într-o carte despre care nici măcar nu poate lega două vorbe să explice ce anume i-a plăcut în cartea aia. de ce? da’ ce, s-au terminat bibliotecile la coelho? și mă enervează că mulți spun că nu pot judeca atâta timp cât nu citesc eu personal. ba pot. judec fanii. la fel cum la vremea mea declaram că tokio hotel era trupă ascultabilă numai de către femeile urâte și sub 14 ani. mă uitam la ele, nici n-aveam nevoie să ascult muzica aia. așa și cu acest coelio, oh, crai al culturii internaționale. nu știu cum de n-am explicat mai din timp argumentul suprem pentru care nu vreau să citesc coelho. coelho e pentru proștii care se dau deștepți cam cum sunt sarmalele în păr la nunți sau ceva. adică indispensabil(e).

Anunțuri

2 responses

  1. inca mai rad gandindu-ma la perlele de la bac… :)) incredibil

    referitor la coelho, m-a fascinat imediat dupa ‘veronica se hotaraste sa moara’. :)
    take care

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s