artmania 2013, completări (?)

îmi tot aduc aminte frânturi de întâmplări. cum m-a plimbat victor cu toaleta publică, dar cu grijă, să nu facem chiar faze de jackass. cum îi făceam apoi cu andreea galerie când s-a dus să facă pipi, și bărbații i-au zis că nimeni n-a mai primit atâta susținere la făcut pipi. cum s-a uitat la mine bucuroasă prietena fostului meu prieten sau ce-o fi ea, când silviu mă ținea pe umeri în ploaie. cum am găsit o pisică mică și speriată pe care am ținut-o în brațe și i-am zis foarte serioasă „te voi boteza… MIȚI” și apoi am lăsat-o (și mi s-a frânt inima de durere știind-o așa mică și neajutorată) și ea mieuna din urmă și eu miunam că ea plânge după mine și strigam pe stradă „MIU ȘI EU CU TINE! MIU!” cum am fost la un pas de crimă când sforăia silviu lângă mine. cum silviu are cea mai faină mamă și toată lumea o iubește. cum victor a fost rebotezat drept robert de către o tipă care-a crezut toată noaptea că așa îl cheamă, și a suferit un șoc spre dimineață. cum ăia de la ophaned land arătau toți ca niște iisuși. cum glumele despre impotență nu se repetă și nu se învechesc niciodată. cum dramatizam la telefon cu liz. cum am avut o noapte întreagă de coșmaruri de care sunt conștientă și m-am trezit brusc visând că am primit un mail, și mailul nu era. cum am detestat newsletter-urile din mail zilele astea. cum am fost la cisnădioara și m-am bronzat ca o tractoristă. cum râdea lumea de mine că-s rârâită. și rea. și agresivă. de fapt, pasiv-agresivă, că mi s-a zis că-s cea mai meh persoană posibilă. nici mie nu mi-a venit să cred. apoi am zis că meh, bine. și cică eu nu-s antisocială, îs doar selectivă. noroc că am oameni care să zică teorii despre mine. cum cică m-apuc de germană din toamnă cu silviu, și prima lecție e „punkers, schwule, kommunisten stehen auf unseer schwarzen liste”, și sper din tot sufletul să am timp și de aia, că-mi doresc de mulți ani să învăț și eu limba asta. poate data viitoare cânt și eu în germană cântecele vesele la 6 dimineața pe străzi. sau la viitorul concert rammstein știu toate versurile. cum m-am emoționat toată să aud per aspera ad astra și upon fallen autumn leaves una după alta. cum dansam ca pe manele la orphaned land. cum l-am văzut pe ăla de la deine lakaien (cred că așa se scrie, nici nu mă obosesc să verific), ăla mic cu părul mare, că stătea pe-o bancă la zidul cetății ca un trist, singur, și avea o mapă cu foi în mână, și parcă te ruga din priviri „hai mă, am io pix și foaie, hai să-ți dau un autograf”, deși la el la concert n-am fost, că din ce-am ascultat pe iutub că fac ăștia, nu m-a impresionat. cum m-a tras victor de maieu în ploaie și mi-a turnat juma de bere în sân, și eu i-am turnat lui cealaltă jumătate în cap, pentru că eram proști și veseli și nu consideram că iroseam berea că și-așa se dilua constant cu apă de ploaie.

nu există ordine în ce-am scris. rahaturi aleatorii.

Anunțuri

2 responses

  1. Asta-mi place mult, iata-ti Like-ul.

    Altfel, vrei sa facem ore de germana second-hand? Silviu te-nvata pe tine marti, te-ntalnesti cu mine sambata dimineata si-mi repeti ce-a zis. Te platesc. In marci, na.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s