viață de cimitir – concluzii personale

noaptea muzeelor e un eveniment pentru cocliți în cea mai mare parte. că dacă chiar vrei să vizitezi un muzeu, nu costă o avere biletul. dar funcționează, că-i gratis, că te lasă să intri noaptea (ca și cum nu-i la fel muzeul pe interior la orice oră) și mai ales că te duci cu alte sute și mii de oameni să vezi chestii care nu te interesează, la care nu ești atent, și pe care de altfel nici nu le vezi bine din cauza aglomerației. eu nu m-am dus niciodată, din principiu. dar azi am ieșit la bellu, să văz teatru cu și de rodica popescu-bitănescu. regret, nu mai fac asta, dar am încercat pentru că nu-i un eveniment accesibil în orice moment din an.

piesa a fost simpluță, pentru publicul larg, nu m-a impresionat. idei prea bine cunoscute, glume în general previzibile la care râdea zgomotos o mârlancă în spatele meu, meh, nu cine știe ce. fain ca idee doar, de piesă despre moarte privită din mai multe unghiuri și jucată chiar noaptea-n cimitir, și de fapt pentru idee m-am dus. nu regret piesa, în niciun caz, ci evenimentul în sine, că am avut parte de următoarele: familie cu tot cu copil care râde și comentează mult când aude cuvântul „secsi”, melteni care vorbesc întruna, oameni care se înghesuie cât mai în față ca să plece după 10 minute, că-i plictisește piesa. și, culmea, o stimabilă doamnă de 72 de ani care a fost scoasă de paznici din negura mulțimii pentru că i s-a făcut rău, cu tot cu ambulanță care vine peste oameni să salveze baba, deși baba fusese deja scoasă spre altă ieșire. n-am înțeles exact ce căuta, bănuiesc că era o cucoană care aprecia cultura, dar când știi că abia îți mai zbați câțiva mușchi din corp, stai acasă, că nu mai ai mult până-ți schimbi domiciliul chiar la locul evenimentului. sunt o persoană foarte prietenoasă și foarte tolerantă, căci așa am fost descrisă și prezentată azi.

aglomerație pe aleea scriitorilor, n-am putut să mă duc să scuip pe sadoveanu, că m-ar fi văzut prea mulți oameni. prin cimitir se auzeau frecvent țipete de spaimă, căci probabil se făceau glume proaste. ascultat muzică de petrecere noaptea-n cimitir, de ținut minte momentul solemn. ascultat rammstein în absinterie. venit acasă ca să pun pe blog poza cu un cap de piatră cufundat în iederă. noapte bună.

IMG_20140518_000108

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s