iisus hristos plânge pentru copiii avortați

am ascultat cu mare evlavie un preot cântând pe hol. n-am ieșit, n-am înțeles de la început ce voia, nu știu să fie vreo sărbătoare conform căreia e social acceptabil să-mi cânte preotul în cămin seara la 8. m-am lămurit ulterior, când am remarcat broșurile lăsate bonus prin uși (la mine nu, adică eu ce am?!), broșuri cu titlul „jurnalul unui copil nenăscut”. de la asociația pro vita. nici nu știu dacă au voie să facă chestia asta. au voie să facă chestia asta? să vină să-mi lase broșuri anti-avort?

broșura e un jurnal al copilului nenăscut. pe care îmi face plăcere să-l transcriu aici, ca să nu mă distrez singură.

„săptămâna 1. 5 octombrie: astăzi a început prima mea zi de viață. părinții mei încă nu știu, dar eu exist. și voi fi fetiță. voi avea părul blond și ochii albaștri. deja este stabilit aproape totul, chiar și faptul că voi iubi florile.” apăi dacă am ști din prima zi că facem copii arieni, am face mai mulți.

„săptămâna 2. 12 octombrie: unii susțin că eu nu sunt încă o persoană reală, că numai mama există. dar eu sunt o persoană reală, tot așa cum o firmitură de pâine este totuși pâine adevărată. mama există. la fel și eu.” bine că n-au scris și că firmitura de pâine trebuie să fie fără gluten.

„săptămâna 3. 19 octombrie: acum tocmai a început să mi se deschidă gurița. gândiți-vă, peste aproximativ un an de zile voi râde, iar mai târziu voi vorbi. știu care va fi primul cuvânt pe care-l voi spune: MAMA.” adorabil. io am zis prima oară tata, dar asta n-are importanță,

„săptămâna 4. 26 octombrie: azi a început să-mi bată inima de una singură. de acum încolo, ea va bate încetișor pentru tot restul vieții, fără ca vreodată să se oprească pentru a se odihni. iar după mulți ani va obosi. se va opri și după aceea, voi muri.” wow, such science. îi frumos cum trece de la chestii simpatice gen dragostea pentru flori și primul cuvânt rostit la chestii mai puțin simpatice. o să mi se oprească inima și-o să mor! dar există și alte cauze de deces, nu văd de unde-și anticipează contextul morții. sau e scris deja în codul genetic că or să-i placă slănina și ceapa prăjită?

„săptămâna 5. 2 noiembrie: cresc câte puțin în fiecare zi. încep să mi se formeze mâinile și picioarele. dar trebuie să mai aștept mult timp până când aceste piciorușe mă vor înălța spre brațele mamei și până când aceste mânuțe vor putea culege flori și îl vor putea îmbrățișa pe tata.” și dacă taică-su e un violator și maică-sa e victima?

„săptămâna 6. 9 noiembrie: la mâini încep să mi se formeze degețelele. așa mici sunt de-a dreptul caraghioase! cu ele voi putea mângâia părul mamei.” da, și poți s-o și tragi pe mama de păr, asta-i mult mai interactiv!

„săptămâna 7. 16 noiembrie: abia astăzi doctorul i-a spus mamei că eu exist aici, sub inima ei. oh, cât de fericită trebuie să fii! ești fericită, mami?” așa ceva. manipulare emoțională ieftină într-așa un hal.

„săptămâna 8. 25 noiembrie: mami și tati probabil se gândesc ce nume să îmi pună. dar ei nici măcar nu știu că sunt fetiță. vreau să mă cheme teodora.” dacă puteam și eu să-mi exprim opiniile despre numele meu, ar fi aflat și tata la timp că miruna e suficient, valentina nu-i un nume necesar.

„săptămâna 9. 2 decembrie: îmi crește părul. este moale, strălucitor și mătăsos. mă întreb cum este oare părul mamei?” deci cu lichid amniotic se face părul mătăsos și strălucitor. de-acum când mă mai întreabă cineva cum mi-am lăsat părul așa lung și frumos, asta o să zic. îl spăl cu lichid amniotic. o să oripilez lumea, abia aștept.

„săptămâna 10. 9 decembrie: acum aproape văd. în jurul meu este întuneric. când mami mă va scoate în lume, în jur vor fi flori. dar, mai mult decât orice, vreau s-o văd pe mami. cum arăți, mami?” ca o persoană. ce exprimare jenantă e asta, „mă va scoate în lume”!? scoți în lume o verișoară proastă de la țară venită în vizită la oraș, nu un copil pe care-l naști.

„săptămâna 11. 16 decembrie: oare, mami aude ticăitul inimii mele? unii copii vin pe lume puțini bolnavi. (vai, virgula pusă aiurea, acorduri fără sens, vai) inima mea însă este puternică și sănătoasă. bate într-una: tic-tac, tic-tac. (vai, într-una!) mami, vei avea o fetiță sănătoasă!” ăștia de la pro vita nu prea s-au dus la școală. numai faceț greșeli gramaticale!

„săptămâna 12. 24 decembrie: astăzi, mama mea m-a ucis.” apoteotic. ce medic prestează avorturi în ajunul crăciunului? sau ce duduie se duce la medic în ajunul crăciunului?

la final mai scrie despre cum dacă ai făcut avort și te simți nasol și ești deprimată și bei mult și te droghezi și ai mustrări de conștiință, să apelezi la ei. și, desigur, chinuri groaznice și fără de sfârșit în iad vor avea femeile care fac avorturi.

mi-a curs sânge din ochi. eu-s împotriva suprapopulării planetei, mă lasă rece propaganda asta emoționantă despre cum aia-i o ființă de când e doar o celulă. o fi, nu zic nu, nu-mi bat capul cu probleme de-astea etice fără sfârșit, da’ degeaba faci copii dacă nu-i faci cu toată dragostea. mă interesează mai puțin aspectele financiare (tre să am să-i ofer și luna de pe cer, altfel nu-l fac) sau sociale (m-a părăsit animalul când a aflat că-s gravidă, ce mă fac). de crescut, crește și fără ultimul iphone, crește și fără tată, da’ dacă te uiți la el ca la dușmanul de moarte care ți-a distrus tinerețea, mai bine nu-l faci. arzi în iad și dacă faci avort, și dacă nu-ți iubești copilul. de metode contraceptive nu se pune problema, așa că cel mai simplu e să nu mai facem sex.

Anunțuri

One response

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s