farmacia inimii

am terminat școala. de tot. cu tot cu momente festive. adio facultate, adio umf. n-am cine știe ce străbateri în legătură cu asta, că nu-s așa legată afectiv. ironia fină era că „hăhă, miruna, tu ai reușit să termini facultatea după acel faimos articol?”, și da, am reușit. mi s-a imputat că n-am zis nimic de bine despre, că doar n-au fost chiar 5 ani de coșmar. și nu, n-au fost, m-ar bate dumnezeu, dar n-am considerat că e nevoie să omagiez pe nimeni într-un articol intenționat critic. și care nici n-a fost așa critic, că mi-am drămuit răbufnirile. acum pot să omagiez pe cine vreau, că am terminat de tot și n-are cum să pară că am vreun interes. înainte de final putea părea un pupîncurism ieftin, ceea ce nu-mi stă-n fire. desigur că am pe cine să respect în școala aia. nu-i enumăr, că se știu ei și singuri că-s buni și-și fac treaba excepțional, și că-s iubiți de studenți. au fost materii predate frumos și logic, au fost materii predate în bătaie de joc. au fost profi de nota 10 și profi de nota 2. ce să zic, ca peste tot. au fost multe materii la care am auzit că profii corectează cu cartea-n față și că dacă nu scrii și pagina din care ai luat virgula tocită, te pică. zvonuri de proști, m-am convins pe pielea mea că majoritatea profilor așteaptă să arăți că ai înțeles ce-ai citit. dacă s-ar face o listă cu toate legendele sumbre din facultatea asta, ar ieși o teză de doctorat critică în genul articolului scris de mine. subliniez acum, pentru eternitate, că în ciuda tuturor comentariilor negative pe care le-am adus, le aduc și le voi mai aduce facultății de farmacie din bucurești, nu mă văd făcând alta. am ales-o cu drag, din pasiunea mea proprie. nu recomand nimănui s-o facă din alte considerente. și orice comentariu negativ îndreptat spre e doar un fel de-a arăta că mi-a păsat cumva și mie de mediul ăsta din care se presupune că ne-am format. unii mai mult, alții mai puțin, după gradul de interes al fiecăruia.

în plus, primul lucru bun care s-a întâmplat a fost că n-am mai dat colocviu de practică din denumiri comerciale. refuz să-mi asum vreum merit, că nu cunosc factorii din spatele cortinei, dar știu că m-am plâns în legătură cu asta, și acum, după generații întregi de oameni care învățat nume de produse, noi am fost primii întrebați chestii mai apropiate de meserie. bine, și substanțe nepredate, da’ măcar substanțe, nu branduri.

sesiunea de licență a fost o formalitate cum nu mă așteptam să fie. știam că nu pică nimeni. dar credeam că măcar se preface cineva că dăm examene. la proba teoretică era la un moment dat un murmur general în spate, de zici că eram la piață. credeam că cineva se va obosi să ne așeze în ordine alfabetică, dar nu. credeam că cineva se va obosi să ne supravegheze, dar nu. profii stăteau la povești, se prefăceau foarte rar interesați de activitatea în desfășurare. iar asta mi se pare teribil de trist. să lași o gloată de oameni să se așeze cum vor, pe bisericuțe, să comunice între ei fără pic de subtilitate, să te faci că plouă și apoi să pretinzi că am dat un examen. dup-aia cică să-i respecți. nu judec studenții care au făcut asta, că doar na, în disperarea de-a lua o notă cât mai mare, te tentează să mai întrebi câte ceva când oricum toți vorbesc în jurul tău. judec organizarea proastă. nu știu la ce mai dăm examenul până la urmă. practicele n-au fost cine știe ce. tehnica, dragostea mea, la care mi-am stricat karma și mi-a picat exact o mizerie pe care n-o voiam, ceva soluție-ceai pe care probabil n-a mai prescris-o nimeni dinainte de primul război mondial. și chimia farma la care iei notă mai mică de 10 nu din cauză că ești prost și nu știi să umbli cu eprubetele, ci din cauză că nimerești o probă care nu dă reacțiile. prezentările bănuiesc că au fost ok. la alea n-am ce să zic, fiecare a zis ce-a avut de zis despre ce-a lucrat el o vreme cu vreun cadru didactic, uitați rezultatele mele, bravo, felicitări, 10, la revedere, tabără dragă.

absolvirea a fost un moment destul de drăguț. desigur, momentul cel mai festiv din toată festivitatea a fost doamna negreș. am zis că nu enumăr profi să aduc omagii, dar iată, absolvirea mi-a dat planul peste cap. am auzit că doamna negreș vine mereu în fața absolvenților cu câte o surpriză frumoasă, și așa a fost. dacă tot cursul festiv ar fi fost un clișeu de 2 ore despre cum ne iubim, ne respectăm, ne aplaudăm singuri și ne ridicăm statuie unii altora, m-aș fi dus să sparg oglinda din baie și să mă tai cu un ciob. mă lasă rece discursurile despre mulțumiri eterne și slăvi în care să ne urcăm. mă lasă rece că studenții le spun profilor că n-ar fi fost nimic fără ajutorul lor. mă lasă rece că profii ne spun că se bucură că sunt aici, alături de noi, când eventual se nimerește să fie vreo profă de care toți se întreabă ce predă. sunt discursuri clasice, da’ îs vorbe goale. sunt convinsă că-s spuse cu sinceritate, că așa pățești când e valul emoției de absolvire, dar pe de altă parte, sunt aceleași vorbe sincere la fiecare absolvire. și din toată marea asta de cuvinte frumoase și neimpresionante ne scoate la liman o doamnă spirituală care depune efortul de a ne face o prezentare interactivă, cu versuri haiose, cu concluzii subtile precum „farmacia inimii este și va rămâne facultatea de farmacie din bucurești!”. mulțumim, doamnă, că ne-ați făcut ziua frumoasă.

trecând, totuși, înapoi la registrul critic, ce-am detestat cel mai mult în ziua absolvirii a fost haosul de părinți bezmetici. li s-a spus de nenumărate ori că să treacă la locurile lor, că fac balamuc în fața scenei unde se înmânau diplomele, și unul nu mișca. am plătit fotografi ca să stea toți țăranii în drum să facă poze cu telefoanele. n-aveai loc să treci de ei, absolvent fiind. la unul am și țipat și i-am zis că absolvenții au prioritate. nici nu credeam că e nevoie să explic asta cuiva. și cu toate că prezentatoarea făcea răni în gât explicând că nu e ok ce se întâmplă, valea la scaunele voastre, meltenilor, tot auzeam câte-o cucoană că vrea și ea să iasă de pe rând ca să meargă să-i facă poze odraslei. doamnă, da’ tocmai a zis aia o treabă, că să nu mai. ei și ce? și alții s-au dus. ce să zic, pe lângă toate mulțumirile pe care le adresez părinților mei referitor la susținerea lor de-o viață, le mai mulțumesc și că-s educați și că nu m-au făcut de râs în târg. alții în schimb mâncau mcdonald’s lângă o mașină pusă în fața salonului pe iarbă verde, cu portbagajul și portierele larg deschise. festiv. lipseau manelele care să bubuie din mașină.

balul a fost frumos. nu mă așteptam să mă distrez. nu mă așteptam să plec cu ultimul rând de oameni care-au rezistat până dădeau ăia cu mătura prin jur. a fost frumos că ne-am distrat noi și ne-am simțit bine unii cu alții, că dacă te luai după orice detaliu, nu te mai distrai. gen prezentatorul imbecil care a zis că „eu sunt sigur că la voi în 5 ani de zile s-au conceput mulți copii, dar sunt sigur că s-au făcut și foarte multe avooortuuuuriiii!!!”. da, bă. exact cuvântul „avort” e demn de pronunțat la un bal de absolvire. sau momentele idioate în care cică li se făceau profilor surprize. n-am înțeles nimic din ce s-a întâmplat acolo, păreau și ei destul de stingheriți, da’ am remarcat că mereu îi ridicau de la masă. venea mâncarea, lumea pleca de la dans să mai îngurgiteze, se elibera ringul, era destul de evident că e momentul profilor să strălucească în fața tuturor. hai să-i ridicăm de la masă, deci. o idee pertinentă, ce să zic, da’ într-un fel nici n-ar trebui să mă intereseze, că jumate erau de la tehnică, și eu oricum nu iubesc catedra aia. dar în rest ne-am distrat, ne-am bucurat de viață, ne-am făcut deja planuri să ne vedem pe la nunțile care urmează.

să vă fie de bine, aplauze, urări. și spor la muncă de-acum încolo.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s