dunărea ca un lanț

o fericire moale, ca o pace după război. ca un mal de dunăre într-o noapte sufocantă de august. ca un ghimpe-n coastă când nimeni nu mai caută fericiri. ca o mângâiere-n păr înainte de-a adormi. ca un duș rece care să-ți scormonească prin amintiri și nostalgii.

și-n rest nimic. numai un zâmbet și-o resemnare în fața eternității prin care ne pierdem până cine știe când, ca de fiecare dată. și-i cel mai firesc și mai minunat gând.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s