nuștiucescriuaici

un fel de *te-ai trezit în trupu’ ăsta, dar se duce bei, nu bei, măăă*, când te întorci la obiceiurile din studenție, dar asta numai ca să socializezi cu băieții de la antimatter pe care-i îmbeți pe-o terasă până la 5 dimineața, deși ei mai au concerte de ținut și-ți scriu a doua zi că soundcheck-ul a sunat ca un căcat din cauză că mahmuresc. ce minunat e să fii o groupie care distruge calitatea concertului din bulgaria, ăhăhă. trebuia sărbătorit cumva faptul că am auzit live the last laugh, care mi-a fost cântec de suflet de vreo 10 ani, din vremuri când nici nu visam la un concert live al lor, d-apăi la schimburi de opinii până dimineața în aburii shoturilor de kerosen.

de la tata am învățat cândva cel mai bun remediu împotriva mahmurelii, iar pe el îl învățase bunică-mea când era tânăr și el. borș cu zahăr. ar trebui să înscriem la osim rețeta asta. cândva, în liceu, m-am îmbătat suficient de cumplit încât a doua zi tata a venit și mi-a zis că hai la tata să te învețe tata să scapi ușor de efectele nasoale are nopții pe care nici n-o mai ții minte, și mi-a pus o cană de borș, a dizolvat 2 lingurițe de zahăr în el, mi l-a dat să-l dau pe gât, a fost cea mai scârboasă chestie pe care am băut-o vreodată, și imediat după asta am renăscut. aveam nevoie și azi de tata și remediile vechi ale familiei noastre, dar tata e departe și mie-mi era greu și să mă ridic după o cană de apă, d-apăi să ies din casă după borș.

și cum să nu-ți fie mahmureala grea când îți vine la farmacie o proastă și te întreabă: ce e mai bine să curăț, sângele sau ficatul? ce?! să curăț sângele sau să curăț ficatul? dar ce mizerii aveți, doamnă, prin ele? păi, ce știu eu, toxine! toxinele, aceste entități clar demarcate de care scăpăm cu ceai de brusture sau mai știu eu ce boschet. ficatul, hai, mai zici, îl lustruiești cu silimarină, da’ sângele? ce e aia curățarea sângelui? și de unde să știu eu ce e mai bine să cureți? și de unde știi tu că ai așa multe toxine? și cine naiba n-are toxine? și mai ales, de ce să scăpăm de ele? ca să trăim o eternitate suportând toți imbecilii? lăsați-mă să-mi duc viața pe marginea unui furnal, în cazul ăsta.

cine-a pus cârciuma-n drum și cine-a pus concertele în timpul săptămânii, închin un ultim pahar în cinstea lui și-i urez numai de bine. note to self: aspirina nu e bună de nimic. tot cu înc-o bere scapi de durerea de cap. odată la o vreme, e mai bine să fii moldoveancă decât farmacistă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s