căldura noastră cea de toate zilele

m-am întrebat toată ziua dacă oamenii știu ce-i aia cod roșu. habar n-au. îs super proști. la peste patruj de grade, după ce-au țipat avertismentele din toate părțile la ei să stea dracului în casele lor, ei au ieșit pe străzi. să bântuie orașul. să mișune prin farmacie.

să nu vă imaginați că aveau nevoie. n-aveau. număr pe degete oamenii care chiar aveau urgențe. se plimbau aiurea, le transpirau picioarele și alunecau excesiv cusăturile de la papuci pe piele, intrau după niște plasturi. un moș a venit după bonilash, care e, pentru cine nu știe, un rahat de rimel pentru creșterea genelor. adevărul e că pe căldura asta, îți trebuie mai mult păr la pleoape. după suplimente de oțet de mere și silimarină. astea nu-s urgențe, îs mofturi.

un individ venit din marea britanie avea hanorac peste tricou. l-am întrebat dacă și-a dat seama că afară-s patruj de grade, și a zis că da, dar abia a aterizat. de la otopeni până la universitate nu știu ce piedică era în calea dezbrăcării. or fi semne de dezbrăcat interzis, da’ eu nu le-am văzut.

o babă, desigur, și-a luat tensiunea că-i era cam rău. uau, da, n-ai vrea să te vântur cu o frunză de brusture?

eu una, dacă stăteam azi acasă, n-aș fi ieșit nici dacă mă plătea cineva. puteam să rămân fără orice în casă, chiar și fără hârtie igienică. o babă mi-a zis că noi, românii, suntem rezistenți la orice, chiar la cutremur de 10 grade. n-am văzut noi cutremur de 10 grade, dar important e că i-am rezista, că suntem un popor dârz în fața naturii, și patruj de grade sunt un rahat, noi trebuie să ne demonstrăm stoicismul.

pur și simplu nu înțeleg ce o fi în capul lor. dacă aveam un câine, nici p-ăla nu-l scoteam să se pișe, mai bine-l lăsam să se pișe pe covoare. nu știu de ce mă mir, că ei așa ies din casă și la minus douășcinci de grade, prin viscol. important e să ieși din casă, să nu amorțești, să nu îți lâncezească oasele între patru pereți. nu contează că riști un leșin pe stradă și-o fractură de șold. grijania mamii lor de senili care se plâng dup-aia la televizor că nu le dă firea răcoare-n autobuz și cheamă ambulanța că au făcut insolație.

Anunțuri

One response

  1. Ieri la pranz, centrul Ploiestiului arata ca in 28 days later. M-am bucurat pentru cei din case cu aerul lor conditionat cu tot. Al meu de pe bicicleta cred ca nu mai are freon sau ceva…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s