am și uitat că am un colț de internet de când am atâta liniște-n suflet, dar acum îmi beau o cafea, mă chinui cu o germană pe care nu știu când oi ajunge s-o înțeleg și ascult o muzică italiană care-mi amintește că am cărți necitite în italiană. cine știe, poate cândva.

am uitat de realitatea înconjurătoare, vorbesc mai rar cu oamenii, nu știu de ce arde țara-n jurul meu, nu mai dau atâta importanță tâmpiților cu care sunt nevoită să interacționez, nu știu nimic despre nimic, știu doar că am cel mai minunat bărbat și zilele săptămânii sunt doar o umplutură a vieții până vine iar acasă-n weekend. mă întreb câteodată de ce e o marți sau miercuri și ce fel de zile-s astea. la ce-mi trebuie. mă întreb seara de ce am o jumătate de pat pustie. dar astea nu-s zvâcniri de tristețe, nici pe departe, e doar un dor cu care ne-am învățat să trăim câteva zile pe săptămână.

îs fericită. cred că se vede. îs fericită că a apărut cândva din negură bărbatul ăsta care a scos din mine atâta dragoste de care nici nu-mi imaginam că-s în stare. n-am nicio temere, nicio îndoială, nicio strângere de inimă. îs doar fericită.

Reclame

One response

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s